Plina cu - stii cum e un sunet care nu exista inca si e doar in mintea ta - plina cu astfel de unde sonore a caror frecventa le face de neperceput. Plina de ganduri, dar nu ale ei.
Pe langa sclipiciul efemer din jurul ei, statornica, se confunda cu zenitul si-mi trage privirea catre sus. Cred ca si acolo se simte mirosul de chibrit ars.
Oh, ghem alb de ganduri, am in mana un singur capat, dar nu pot sa trag sa te desiri.
Am sa astept sa mai faca cateva rotocoale in jurul lumii. Am zis cateva? Asa am zis. Daca tragi din partea cealalta oare se incurca? Ramane de vazut, de aici nu se vede prea bine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Mi-e dor sa stau toata seara pe o banca admirand luna, cerul, stelele, steaua MEA...
Trimiteți un comentariu